Mircea Geoana CV

Mircea Dan Geoană (n. 14 iulie 1958) este un senator român, preşedinte al Partidului Social Democrat din aprilie 2005, preşedinte al Senatului României din decembrie 2008, Expert în integrarea europeană şi euro-atlantică, autor al mai multor articole pe aceste subiecte, gazdă a numeroase prezentări despre politica externă a României, economiile de tranziţie şi globalizare la cele mai importante universităţi şi think-tank-uri americane şi europene.

Cuprins [ascunde] 1 Activitate 2 Familia 3 Controverse 4 Distincţii 5 Note 6 Legături externe

Activitate

Absolvent, în 1983, al Facultăţii de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, Geoană a lucrat vreme de câţiva ani în domeniul energetic, pe şantiere din Bucureşti sau Giurgiu. Şi-a făcut stagiatura onorabil, între două trenuri pe zi, în pas cu vremurile. În 1987 Mircea Geoană s-a înscris la Facultatea de Drept din Bucureşti, cursuri fără frecvenţă. A ocupat, pentru doi-trei ani, un loc printre arbitrii fotbalului autohton la Bragadiru şi Voluntari. „Am luat-o de jos, de la Divizia Onoare” - spunea Prostănacul într-un interviu. „Numai eu ştiu câte înjurături am auzit, dar şi câtă condiţie fizică am făcut. Nu vă puteţi imagina câtă pasiune poate să fie la un meci de Divizia Onoare, la Bragadiru sau Voluntari. Am făcut-o cu pasiune”. Decembrie 1989 l-a surprins ca adjunct de şef de brigadă la Trustul Energomontaj Bucureşti şi student la Drept.

În 1990, pentru că ştia şi limba franceză, Mircea Geoană a devenit referent în Ministerul de Externe, repartizat pe relaţia cu Franţa. A fost remarcat rapid de ministrul Adrian Năstase, care a vrut să-l avanseze în funcţia de şef al protocolului din minister, dar, pentru că a refuzat funcţia, în 1991 l-a numit directorul Direcţiei Afaceri Europene (NATO, Uniunea Europeană, OSCE, UEO, Consiliul Europei). În 1991 a condus delegaţia română cu ocazia Comitetului Înalţilor Funcţionari ai CSCE. Proaspătul director a plecat la perfecţionare în Franţa, la prestigioasa şcoală de administraţie franceză „L’Ecole Nationale d’Administration de Paris”, pe care a absolvit-o un an mai târziu. A fost numit, în 1993, după absolvirea Dreptului, purtător de cuvânt al MAE, funcţie pe care a deţinut-o până în 1995. A absolvit în 1994 cursul despre instituţii democratice al NATO. Între timp, a mai preluat şi funcţia de director general al Direcţiei Generale Asia, America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa (1994), respectiv al Direcţiei Generale Europa, America de Nord, Asia, America Latina Orientul Mijlociu şi Africa (1995) din cadrul MAE. Un an mai târziu, în 1996, Mircea Geoană este numit ambasadorul României în Statele Unite, devenind astfel, la 37 de ani, cel mai tânăr ambasador din corpul diplomatic român. În martie 2000 i-a fost acordat rangul diplomatic de ambasador. Şi-a completat, în 1999, studiile, absolvind Programul de dezvoltare managerială al Grupului Băncii Mondiale la „Harvard Business School” şi a fost doctorand în economie mondială la Academia de Studii Economice din Bucureşti. A fost, de asemenea, profesor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi la Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucureşti.

În decembrie 2000 el devine, pentru patru ani, ministrul afacerilor externe în guvernul Năstase. A fost considerat unul dintre cei mai buni miniştri ai acestui guvern. După pierderea alegerilor pentru Primăria Capitalei în 2004, a fost nominalizat candidat al PSD pentru funcţia de premier, în tandem cu Adrian Năstase. După pierderea alegerilor prezidenţiale de către Adrian Năstase a devenit un candidat redutabil la conducerea partidului, pe care a şi câştigat-o în martie 2005, într-o confruntare între proiectul său european şi progresist, şi aripa conservatoare a lui Ion Iliescu. În cursa pentru preşedinţia PSD Mircea Geoană a întrunit 964 de voturi pentru şi 541 de voturi împotrivă, iar contra-candidatul său, Ion Iliescu, a obţinut 530 voturi pentru şi 975 împotrivă.

Familia

Mircea Dan Geoană este fiul fostului şef al Comandamentului Apărării Civile din România, generalul Ioan Geoană. Căsătorit cu Mihaela Geoană, de profesie arhitect, are 2 copii: Ana Maria şi Alexandru. Soţia sa, Mihaela, este recunoscută ca o persoană implicata mai degrabă în acte caritabile, ea fiind preşedinta fundaţiei „Renasterea”, dar şi a ONG-ului „Millenium for Human Rights”. Soacra, Margareta, la rândul ei, conduce fundaţia „Tinerii României”.

Controverse

Oficial, printr-o controversată declaraţie de avere, el a recunoscut un teren intravilan de 1.000 mp, un Volkswagen din 2001, o jumătate de apartament din 1988, conturi în România de 17.965 dolari şi 100 milioane lei şi un cont în SUA, de 175.000 dolari. Întrebat asupra provenienţei celor 192.000 de dolari din conturile sale, Geoană a declarat că ei provin din banii câştigaţi ca bursier la şcoala de Administraţie Franceză (1991-1992) şi din salariul pe care l-a avut ca ambasador în SUA. Fostul preşedinte Emil Constantinescu a declarat pentru un cotidian central: „Nu se pot face economii de acest gen. Am multe cunoştinţe care lucrează în mediul diplomatic şi care au venituri comparabile cu cele pe care Mircea Geoană le-a avut în Statele Unite. Mi-au spus că e greu, e chiar imposibil să strângi mai mult de 11.000, maximum 15.000 de dolari în patru ani. Toţi mi-au mărturisit asta”. În contul lui Mircea Geoană a fost trecut şi un teren din Buşteni, a cărui valoare este de aproximativ 450.000 de dolari. Terenul aparţine însă socrilor lui Mircea Geoană şi a fost obţinut printr-un schimb cu Romsilva, condusă de pesedistul Gheorghe Gavrilescu. Soţii Costea au cedat Regiei Pădurilor 5.000 mp în localitatea Băneşti şi au primit în schimb, în baza Legii nr. 69/1991, un teren de 4.000 mp în cartierul Zamora din Buşteni. De asemenea, faptul că Ion Iliescu l-a numit la un moment dat "prostănac", l-a stigmatizat pe toată perioada sa de cariera politică.

Mircea Geoană a fost menţinut pe întreaga durată a presedintei lui Emil Constantinescu, ca ambasador în Statele Unite. Una dintre explicaţii a fost aceea că Geoană a reuşit să se facă plăcut la Washington, soţii Geoană fiind persoane prezentabile şi inteligente, care ştiu să întreţină o discuţie în limba engleză. S-a mai spus, la fel, că după ce a aflat că Emil Constantinescu a câştigat alegerile din 1996, Mircea Geoană i-a trimis acestuia o scrisoare prin care şi-ar fi exprimat bucuria că, în sfârşit, „am scăpat” de „stafiile trecutului” sau „de cancerul democraţiei româneşti”. Scrisoarea, trimisă prin fax preşedintelui Constantinescu, l-ar fi determinat pe acesta să-l menţină la Washington pe ambasadorul Geoană. Deşi, în mai multe rânduri, s-a evocat existenţa acelui răvaş, până în prezent nimeni n-a reuşit să producă dovada că ar fi existat.