Traian Basescu CV

Traian Băsescu (n. 4 noiembrie 1951, Basarabi, azi Murfatlar, judeţul Constanţa) este un politician român, actualul preşedinte al României. Până în decembrie 2004 a fost liderul Partidului Democrat. Între 2000 şi 2004 a fost primar al Bucureştiului.

În 2004 a candidat pentru preşedinţie din partea Alianţei D.A. (PNL-PD), câştigând alegerile şi devenind preşedinte al României.

Cuprins [ascunde] 1 Originea şi studiile 2 Activitate politică şi profesională 3 Preşedinte al României 4 Suspendare 5 Controverse 6 Dosarul Flota 7 Vezi şi 8 Note 9 Legături externe

[modifică] Originea şi studiile

Traian Băsescu s-a născut ca fiu al ofiţerului Dumitru Băsescu, fost muncitor, recrutat de Partidul Comunist Român pentru cariera militară. Conform declaraţiei senatorului Sergiu Nicolaescu, Dumitru Băsescu a fost la Sibiu coleg de şcoală militară cu Victor Stănculescu şi Vasile Milea, avansaţi în timpul regimului comunist la gradul de general, cu funcţii cheie în guvernul Constantin Dăscălescu.^[2] Dumitru Băsescu a decedat în anul 2002. Soţia acestuia, Elena Băsescu, este născută în 1928.

Traian Băsescu a absolvit în anul 1976 Institutul de Marină Mircea cel Batrân din Constanţa, Facultatea de Navigaţie, Secţia Comercială.

În anul 1995 a absolvit cursurile avansate în Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al acestui stat.^[3]

[modifică] Activitate politică şi profesională

Între 1981-1987 a fost comandant de navă în cadrul flotei comerciale a RSR. Începând cu 1987 a făcut parte din reprezentanţa Navrom la Anvers. În anul 1989 a devenit director general al Inspectoratului pentru Navigaţie Civilă în cadrul Ministerului Transporturilor, în cabinetul Dăscălescu, funcţie pe care a îndeplinit-o până la Revoluţia din 22 Decembrie 1989.

A fost membru al Partidul Comunist Român. După căderea comunismului a declarat că s-a înscris în PCR doar pentru a putea face carieră în marina comercială.

În primul guvern de după Decembrie 1989, Guvernul Petre Roman (1), a ocupat funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor.

• Ministrul Transporturilor în Guvernul Petre Roman (2) (30 aprilie 1991 – 16 octombrie 1991)
• Ministrul Transporturilor în Guvernul Theodor Stolojan (16 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992)
• La alegerile legislative din 1992 a fost ales deputat de Vaslui din partea FSN (1992 – 1996)
• Vicepreşedinte al Comisiei de Industrie şi Servicii a Camerei Deputaţilor (1992 – 1996)
• Director Coordonator în campania electorală a lui Petre Roman (1996)
• Deputat PD de Vaslui (1996-2000)
• Ministrul Transporturilor în Guvernul Victor Ciorbea (12 decembrie 1996 – 11 februarie 1998)
• Ministrul Transporturilor în Guvernul Radu Vasile (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999)
• Ministrul Transporturilor în Guvernul Mugur Isărescu (22 decembrie 1999 – 26 iunie 2000)
• Primar General al Municipiului Bucureşti (Iunie 2000 – Decembrie 2004)
• Preşedinte al Organizaţiei Partidului Democrat al Municipiului Bucureşti (2000 – 2001)
• Preşedintele Partidului Democrat (Mai 2001 – Decembrie 2004)
• Co-preşedinte al Alianţei D.A. alături de Theodor Stolojan (2003 – 2004)
• Preşedinte al României (20 decembrie 2004 – ...
  • la 16 aprilie 2007 - suspendat de către Parlament
  • la 19 mai 2007 - reconfirmat prin Referendum, cu peste 74% din voturile exprimate

[modifică] Preşedinte al României

La sfârşitul anului 2004, după alegerile parlamentare, Traian Băsescu l-a numit pe Călin Popescu Tăriceanu prim-ministrul României, după ce a fost constituită majoritatea parlamentară, prin cooptarea Partidului Conservator la guvernare. La câteva luni după instalarea guvernului Tăriceanu, preşedintele Băsescu, datorită majorităţii fragile a coaliţiei în parlament, i-a cerut premierului Tăriceanu să demisioneze în vederea provocării alegerilor parlamentare anticipate pentru a se putea forma o majoritate confortabilă, necesară trecerii proiectelor de lege pentru aderarea în Uniunea Europeană. Deşi iniţial premierul acceptă un astfel de plan, la scurt timp hotăreşte şi declară că o astfel de decizie ar conduce la o instabilitate administrativo-politică indezirabilă în contextul aderării la UE. În aceste condiţii apar primele disensiuni în interiorul coaliţiei guvernamentale formată din Alianţa D.A., PC şi UDMR. Se formează două tabere, una care susţine acţiunile preşedintelui, iar alta care acuză din ce în ce mai puternic implicarea preşedintelui în viaţa politică şi în activitatea guvernului dincolo de limitele impuse funcţiei de Constituţia României.

Din dorinţa de a fi un preşedinte jucător^[4], Traian Băsescu a acţionat în diverse moduri care au stârnit nemulţumiri în rândul clasei politice, mai puţin în rândurile partidului condus până la funcţia de preşedinte de Traian Băsescu, PD.

Colaborarea dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu a fost una dificilă.

[modifică] Suspendare

Traian Băsescu şi Theodor Stolojan în Piaţa Universităţii (19 aprilie 2007)

Pe data de 18 ianuarie 2007 PSD a iniţiat o acţiune pentru suspendarea preşedintelui Băsescu, pentru încălcări ale Constituţiei. În avizul din 17 aprilie, Curtea Constituţională s-a exprimat împotriva suspendării, argumentând că faptele incriminate nu au încălcat Constituţia.

Cu toate acestea, în şedinţa comună din 19 aprilie 2007 Parlamentul a votat pentru suspendarea lui Băsescu, cu 322 voturi pentru, 108 împotrivă, şi 10 abţineri^[5]. Suspendarea a devenit efectivă în 20 aprilie 2007, după ce Curtea Constituţională a luat act de decizia Parlamentului României.^[6]

Ca urmare a Referendumului din 19 mai 2007 suspendarea Preşedintelui a încetat, acesta fiind reconfirmat cu un scor de 74,48% (conform rezultatelor oficiale furnizate de Biroul Electoral Central).

[modifică] Controverse

Traian Băsescu, aflat la cumpărături împreună cu soţia sa, într-un centru comercial din Bucureşti, agasat de o serie de întrebări, a deposedat-o pe jurnalista postului de televiziune Antena 1, Andreea Pană, de telefonul mobil, proprietate personală; ulterior telefonul a fost restituit.^[7] În timpul acestui incident, preşedintele României a folosit mai multe cuvinte injurioase şi discriminatorii ^[8] la adresa reporterului Antena 1. Incidentul a fost larg mediatizat şi au existat reacţii de dezaprobare din partea mass-media şi a societăţii civile. Traian Băsescu şi-a cerut scuze printr-un purtător de cuvânt.

În alt incident mai puţin mediatizat, Traian Băsescu a făcut o glumă nefericită legată de originile armene ale chirurgului care l-a operat la glanda tiroidă.^[9]

Conform informaţiilor publicate de ziarului "Jurnalul Naţional", în perioada în care a deţinut diferite funcţii publice între 1994 şi 2001, omul politic Traian Băsescu şi familia sa au obţinut echivalentul a peste un milion de dolari din fondurile destinate României prin programul PHARE-UE pentru firmele lor. ^[10] Traian Băsescu a negat la data de 17 martie 2008 informaţiile apărute în „Jurnalul Naţional” printr-un comunicat de presă.^[11]

[modifică] Dosarul Flota

Dosarul "Flota", care "a debutat" în 2003, are ca obiect stabilirea modului în care CNM Petromin a fost prejudiciată prin vânzarea, în perioada aprilie 1991-august 2000, a 16 nave, în special mineraliere de mare capacitate. În dosarul "Flota", instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie, au fost cercetaţi trei foşti miniştri ai Transporturilor, Traian Băsescu, Aurel Novac, Paul Teodoru, precum şi alte persoane care au fost implicate în vânzarea unor nave din flota română. Procurorii afirmau în 2003 că ar exista indicii că foştii miniştri ar fi comis infracţiunea de abuz în serviciu contra interesului public. După o succesiune de amânări şi schimbări de locuri de judecată, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au început în 2005 judecarea procesului. De la primul termen s-a luat în discuţie problema imunităţii prezidenţiale a inculpatului Traian Băsescu. Judecătorii au decis ca dosarul să fie retrimis la PNA pentru reluarea anchetei. Ulterior Parchetul Naţional Anticorupţie (redenumit în 2006 Direcţia Naţională Anticorupţie) a solicitat o nouă expertiză contabilă a prejudiciului. Noua expertiză contabilă, finalizată în septembrie 2007, a stabilit că prejudiciul, stabilit iniţial de prima expertiză la 275 de milioane de euro, este inexistent (zero). Astfel infracţiunile pentru care au fost deferiţi justiţiei şeful statului, Traian Băsescu - în calitate de fost ministru al Transporturilor - şi alţi doi foşti şefi ai acestui minister, Aurel Novac şi Paul Teodoru, devin lipsite de conţinut juridic fără existenţa vreunui prejudiciu. De altfel, calculele expertizei susţin că, prin vinderea celor 16 nave, Statul Român nu doar că nu a ieşit în pierdere, dar evitând prin această vânzare cheltuielile de întreţinere a navelor, a obţinut un venit net de peste 17 milioane de dolari.